Astăzi se împlinesc 155 de ani de la Marea Unire a Principatelor

• Tweet

În fiecare an, la 24 Ianuarie, ne amintim cu emoÈ›ie È™i mândrie de măreÈ›ul act al Unirii Principatelor Române prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintodeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista È™i Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubită” a marilor noÈ™tri voievozi, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare s.a.

    În urma războiului Crimeii, problema românească a devenit o problemă de interes internaÈ›ional, ea fiind luată în discuÈ›ie la congresul de Pace de la Paris (1856) o parte a marilor puterii (FranÈ›a, Prusia, Piemonteul) au susÈ›inut ideea unirii Prinicipatelor Române, în vreme ce (Anglia, Austria È™i Turcia) se împotriveau acestei idei, pentru a nu se ajunge la un conflict european, s-a hotărât consultarea poporului român în problema Unirii Prinicpatelor.

Congresul de pace de la Paris hotărâse:

- Înlăturarea protectoratului rusesc asupra Țării RomâneÈ™ti care rămânea în continuare sub suzeranitatea Turciei È™i instituirea garanÈ›iei colective ale marilor puteri.
- Libertatea navigației pe Dunăre
- Constiuirea Comisiei Dunării cu sediul la Galați.
    În anul 1857 au fost constituite parlamentele consultative, numite divanuri ad-hoc.
ConvenÈ›ia de la Paris din anul 1858 a hotărât realizarea unor noi alegeri pentru domnie atât în Moldova cât È™i în Èšara Românească.

    Idealul unirii tuturor românilor l-au nutrit cu ardoare marii cărturarii ai acestui popor de la Miron Costin până la Samuil Micu, Gheorghe Șincai sau Petru Maior. Idealul de unire È™i unitate naÈ›ională i-au însufleÈ›it pe Tudor Vladimirescu È™i pe toÈ›i revoluÈ›ionari paÈ™optiÈ™ti: Nicolae Bălecescu, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Simion BărnuÈ›iu s.a

    Firul conducător al istoriei de peste 20 de secole a poporului român se află înscris în această idee a unități care a înarmat braÈ›ul tăbăcarilor al țăranilor È™i intelectualilor în RevoluÈ›ia de la 1848 È™i care avea cu înflăcărare să meargă spre Dealul Mitropoliei peste câÈ›iva ani, la data de 24 ianuarie 1859 pentru a spijini È™i impune pe cel ce avea să împlinească visul secular de unire, Alexandru Ioan Cuza.

   Dubla alegere al lui Cuza, ca domn al Moldovei la 5 ianuarie È™i în Èšara Românească la 24 ianuarie, în acest fel se realiza unirea în persoana domnitorului Alexandu Ioan Cuza.
   Ziua de 24 ianuarie 1859 era ”ziua cea mai mare a veacului”, cum a fost numită. Unirea e actul energic al întregii naÈ›iunii române. Uniunea naÈ›ională a făcut-o spunea cu fierbinte entuziasm marele patriot Mihail Kogălniceanu. O biruință memorabilă, după care vor urma ani de rodnică, înoire de mari reforme. Cea mai importantă fiind Reforma agrară din 1864, Reforma de transformare a învățământului la care trebuie să aibă acces È›oti fiii poporului, de sporire a economiei prin construirea unei reÈ›ele de cale ferată È™i de drumuri.

    Domnia lui Cuza a însemnat punerea bazelor statului naÈ›ional modern român. La 22 ianuarie 1866 s-a numit primul guvern iar 2 zile mai târziu avea să se constituie primul parlament.
    Èšara întreagă urca trepte mari de progres È™i prosperitate, făcea paÈ™i hotărâtori spre dobândirea independenÈ›ei pe care o vor cuceri RoÈ™iori È™i DorobanÈ›i în iureÈ™ul gloanÈ›elor de la Plevna, Rahova È™i Smârdan, în anul 1977 se proclamă IndependenÈ›a ca stat a României.

Articol RomaniaTuristica.ro.