El este severineanul care vrea să cucerească MARTE, planeta unde şi procreerea e interzisă

• Tweet

Un român de 29 de ani, patron de firmă de construcÅ£ii în Italia, s-a înscris în controversatul proiect olandez de colonizare a planetei Marte. Are o ÅŸansă la 6.000 să fie „recrutat”, dar se bazează pe tinereÅ£e ÅŸi pe rezistenţă.

Peste 200.000 de pământeni din 140 de ţări sunt gata să părăsească planeta albastră ÅŸi să se mute pe cea roÅŸie, chiar dacă nu ÅŸtiu ce vor găsi acolo. 17 dintre aspiranÅ£ii la un bilet doar dus către Marte sunt români, iar printre ei se numără ÅŸi un oltean din Drobeta Turnu Severin, plecat acum 13 ani în Italia.

Dacă va trece în etapa următoare, George Valentin Hruby va intra într-un proces intens de pregătire, alături de alÅ£i 40 de „cosmonauÅ£i”, timp în care va fi plătit ÅŸi va trebui să înveÅ£e limba rusă. În 2023, cea mai bună echipă va avea ÅŸansa să plece în aventura vieÅ£ii, care va dura 210 zile ÅŸi în timpul căreia e posibil să moară în 600 de feluri.

„O să-i las iubitei toÅ£i banii câÅŸtigaÅ£i”

George Valentin a părăsit acum 13 ani Severinul natal pentru a-ÅŸi face un rost în Italia. LocuieÅŸte în Marche, o regiune din centrul ţării, pe malul Mării Adriatice, unde a reuÅŸit să-ÅŸi deschidă propria firmă de construcÅ£ii. De mic a fost pasionat de planete ÅŸi de spaÅ£iu ÅŸi chiar a fost tentat de o carieră în domeniu, numai că situaÅ£ia financiară nu i-a permis.

„PărinÅ£ii mei nu au stat prea bine, de aceea am venit să muncesc în Italia. Ulterior, am vrut să fac facultatea aici pentru a deveni pilot de linie, dar mă costă 65.000 de euro!”, e resemnat olteanul. AÅŸa că singura ÅŸansă de a pune vreodată piciorul pe altă planetă este proiectul „Mars One”, despre care a aflat întâmplător de la televizor.

George, creativ ÅŸi în munca sa „de pe Pământ”

Pentru unii poate fi o joacă, dar spune că el e „singurul nebun care ar pleca pe Marte ÅŸi singur” ÅŸi chiar s-a lăsat de fumat pentru a avea mai multe ÅŸanse. „Oricum, mulÅ£i cred că nu au înÅ£eles că nu mai este cale de întoarcere. Am o ÅŸansă la 6.000 de a fi ales, dar sunt mulÅ£i care depăşesc 40 de ani. Nici nu ÅŸtiu de ces-au mai înscris, întrucât prima expediÅ£ie o să fie în 2023, dar o să aibă 50 de ani ÅŸi nu o să mai fie buni de nimic”, e optimist George.

De când ÅŸi-a anunÅ£at familia că pleacă în spaÅ£iu, mama ÅŸi surorile îl ironizează continuu. „Spun că oricum eu sunt căzut de pe Marte ÅŸi nu o să am eu norocul ăsta, din 150.000 de participanÅ£i”. Cel mai mult suferă iubita lui, dar George s-a gândit la despăgubiri. „Oricum, eu decid pentru viitorul meu ÅŸi i-am promis că toÅ£i banii pe care o să-i câÅŸtig în cei zece ani cât o să lucrez pentru Mars One o să-i las ei ÅŸi copilului. Nu se ÅŸtie exact cât va fi, însă nu cred că ne dau minimul pe economie”.

Viitorii marÅ£ieni, controlaÅ£i la sânge

Primul zbor pe Marte va costa 6 miliarde de dolari, bani pe care cei de la „Mars One” speră să îi obÅ£ină din donaÅ£ii ÅŸi din drepturile de difuzare a documentarului despre pregătirea candidaÅ£ilor pentru colonizarea Planetei RoÅŸii. Înscrierile tocmai s-au încheiat, urmând ca până la sfâÅŸitul anului, compania să aleagă 40 de persoane care vor trece printr-un interviu cu comisia Mars One, o vizită medicală drastică cu unul dintre cei mai buni specialiÅŸti din lume, plus o emisiune televizată, în care să demonstreze că merită să meargă mai departe.

După un program intensiv care ar trebui să-i pregătească pentru viaÅ£a dură de pe Marte, cei mai buni patru „marÅ£ieni” vor avea ÅŸansa să rămână în istorie ca fiind primii oameni care au pus piciorul pe Marte ÅŸi au rămas acolo pentru tot restul vieÅ£ii. Povestea nu se încheie în momentul în care va decola primul echipaj, spun organizatorii, care vor continua să trimită din ce în ce mai multe echipaje acolo, pentru colonizarea planetei.

DeÅŸi specialiÅŸti din toată lumea spun că proiectul are ÅŸanse minime de reuÅŸită, olandezii de la „Mars One” au făcut un studiu de fezabilitate ÅŸi spun că tehnologia de care au nevoie pentru a-l pune în aplicare deja există, însă este foarte scumpă. Aceasta va ajuta la combaterea pe cât posibil a radiaÅ£iilor, furtunilor solare ÅŸi a temperaturilor care pot coborî ÅŸi până la -150 de grade.

Procreerea, interzisă în spaÅ£iu!

Pentru că există riscul de pierdere musculară în cazul celor care petrec o lungă perioadă în zone fără gravitaÅ£ie, astronauÅ£ii vor urma un program strict de exerciÅ£ii fizice înainte ÅŸi în timpul expediÅ£iei, dar ÅŸi un regim alimentar special, în cele ÅŸapte luni cât va dura călătoria în spaÅ£iu. CâÅ£iva medici vor însoÅ£i echipajul, în cazul în care un membru se îmbolnăveÅŸte sau suferă un accident. Marte nu este, sau cel puÅ£in nu în primii ani de colonizare, un spaÅ£iu potrivit pentru creÅŸterea copiilor, în principal din cauza facilităţilor medicale reduse.

Inclusiv abilitatea oamenilor de a concepe pe Marte este sub semnul întrebării. „Mars One îi va sfătui oricum pe locuitorii de pe Marte să nu încerce să aibă copii. Aceasta va fi o chestiune importantă de cercetare”, spun organizatorii. În capsulele în care vor locui „marÅ£ienii” vor fi aduse panouri solare ÅŸi mâncare, precum ÅŸi dispozitive pentru procesarea apei de pe planetă. Printre facilităţile promise de Mars One se numără ÅŸi acesul nelimitat la Internet sau alte mijloace de comunicare, care să le permită coloniilor să păstreze legatura cu prietenii ÅŸi familia rămasă pe Pământ.

Cercetător român: „ViaÅ£a primilor coloniÅŸti va fi extrem de spartană”

Virgiliu Pop, cercetător ÅŸtiintific în cadrul AgenÅ£iei SpaÅ£iale Române, care în anul 2011 am fost comandantul primei expediÅ£ii de simulare marÅ£iană RoMars2011, în SUA, este sceptic că oamenii vor pune piciorul pe Planeta RoÅŸie în 2023. Principalele obstacole nu sunt cele tehnologice, ci financiare, crede expertul român.

„Omenirea a avut tehnologia de a călători pe lună în anii `60-`70; Din moment ce programul lunar Apollo a fost unul cu profunde valenÅ£e politice, acesta a luat sfârÅŸit odată ce ÅŸi-a atins scopul politic. Tehnologia este într-o continua evoluÅ£ie; scepticismul în acest caz priveÅŸte mai degrabă finanÅ£ele. Este incredibil de greu să strângi acele ÅŸase miliarde de dolari”.

Deşi Marte este planeta cea mai asemănătoare cu Terra, condiţiile de locuit ale Planetei Roşii nu sunt propice vieţii, iar viaţa primilor colonişti marţieni nu va fi una de lux, ci extrem de spartană, fiind parte din fermecul de a fi pioner.

„Temperatura variază între -153 de grade – minima de la poli – ÅŸi +20 de grade – la Ecuator. Presiunea atmosferică e foarte joasă, iar atmosfera, extrem de săracă, deÅŸi există nori, vânt ÅŸi chiar furtuni. Oxigen ÅŸi apă există, dar acestea trebuie extrase, nu sunt libere. Pentru a putea supravieÅ£ui pe Marte, omenirea va trebui să combine resursele naturale de acolo cu tehnologia adusă de pe Terra, iar multe dintre cele de trebuinţă vor fi extrase ÅŸi prelucrate in situ”.

Cât despre Internet pe Marte, nu e chiar o idee de domeniul SF, însă o conversaÅ£ie în timp real este prea mult chiar ÅŸi pentru viteza luminii, conchide omul de ÅŸtiinţă.

Condiţii de recrutare: nefumători şi sănătoşi la cap

AstronauÅ£ii trebuie să aibă minimum 18 ani, să fie inteligenÅ£i, creativi, stabili psihologic, foarte sănătoÅŸi ÅŸi să cunoască o limbă străină. Nu trebuie să fie fumători sau dependenÅ£i de droguri, alcool sau fumat, iar vederea trebuie să fe perfectă la ambii ochi. Tensiunea arterială nu trebuie să treacă de valoarea de 14/9, iar înălÅ£imea trebuie să fie cuprinsă între 1.57 ÅŸi 1.90. Nu în ultimul rând, astronauÅ£ii trebuie să aibă capacitatea de a găsi soluÅ£ii în situaÅ£ii neprevăzute şă să aibă cunoÅŸtinÅ£e din arii foarte diverse de interes. EVZ.ro